messengerul la romani

decembrie 13, 2007 at 2:54 pm 40 comentarii

iata ce a raspuns a friend-of-a-friend la intrebarea „ce crezi tu despre messenger?”

Ce-ti e si cu messenger-ul asta. Imi aduc aminte atunci cand toata lumea avea e-mail de 2MB la yahoo, si aparuse “programu’ ala misto cu care vorbesti”, care a lansat o manie in internet caffe-urile din cartierul meu. Cum stateam si eu destul de mult prin astfel de localuri, nu de putine ori observam niste tipe imbujorate, clasa a X-a, in pragul usii, care strigau catre admin… “Aveti Yahoo?”. Nu draga, s-a terminat putin mai devreme, imi pare rau.

Putin cate putin, ajungem cu povestea in zilele noastre cand putem gasi o groaza de utilitati pentru Yahoo messenger. Interactiv, ti se ofera o partida de biliard, table sau chiar poker direct la locul de munca, si cu prieteni dintre cei mai apropiati. Si nimic nu se compara cu o barfa buna la 3 dimineata despre ce a mai facut vecina de la 4.

Bine, mai sunt si oameni care chiar folosesc Yahoo-ul in scopul comunicarii ca termen, asa cum ar trebui. Restul, nu fac decat sa deranjeze si/sau amuze.

Entry filed under: Messenger.

..contra mess?

40 comentarii Add your own

1. Dobre Cosmin | decembrie 14, 2007 la 5:22 pm

Da..dupa citirea citatului de mai sus..se pare ca este adevarat.Cam Astea se intampla cand comunicam „AiureA” pe messenger.Un procent bun de 5% este acela ca mai folosim si messengerul in alte „scopuri”..ca..dobandirea de informatii..facerea temelor..etc si etc…Messengerul este o evolutie a email-ului..deoarece putem receptiona mesaje online…

Dar sunt si anumite persoane care fac mistouri de genu cu vecina de la 4:)) pe la 3 noaptea(mai ales cand pierzi timpu aiurea)….Dupa parerea mea..messengerul este bun la ceva..
2. Alecsandra | decembrie 14, 2007 la 9:36 pm

Ca oamenii au nevoie sa comunice intre ei se stie. ca incearca din cele mai vechi timpuri sa gaseasca noi modalitati de comunicare si asta se stie. si ca messengerul a ajuns sa fie una dintre cele mai utilizate cai de comunicare si de interactiune cu alte persoane de vreo 3-4 ani incoace, se stie de asemenea. dar aici apar anumite intrebari, banale la prima vedere, cum ar fi de ce vorbim pe mess, ce vorbim pe mess si cat vorbim pe mess? …raspunsuri variabile. spun „vorbim” pt ca, evident, sunt si eu un id in plus care sta online aproximativ trei sferturi din timpul liber.
Daca ar trebui sa raspund la intrebarile de mai sus, raspunsul ar cuprinde doua etape: prima, de initiere in „tainele” messului, de incercare de a fi cool- avatare, statusuri, prescurtari originale- a fost consumata rapid cu conversatii interminabile, si, garantez, idioate, fara nici un folos in care erau inserate si cateva intrebari despre „ce tema avem la romana?” sau „imi dai si mie subiectele la lucrarea de la latina?”. vorbeam ca asa e moda, sa stai online si sa pierzi vremea degeaba. si nu erau 2-3, maxim 4 ore. NU. conversatiile se prelungeau pana la ore tarzii, gen 2-3 noaptea (si cearcanele de a doua zi, destul de inestetice si neplacute).
Pana cand intr-o zi am avut „o revelatie”. De ce? pentru ce toate prescurtarile pe care multi nu le intelegeau si treubuiau explicate, care de multe ori nici nu erau prescurtari, ca scriam mai mult decat daca scriam normal. pt ce sa i povestesc colegei de banca ora de istorie, chiar daca ea lipsise de la scoala, cand in 10 min a 2a zi puteam sa i explic totul? De ce sa pierd o gramada de timp cautand pe google sau alte siteuri avatare „cool” sau statusuri? si asa am inceput sa incerc sa deschid un site de stiri, spre ex, decat unul de avatare, sau sa mi umplu timpul cu orice alta activitate decat mess.
nu pot spune ca acum ma rezum doar la functia practica de comunicare a messului. totdeauna exista o persoana careia sa i povestesc anumite lucruri din viata mea, dar sunt cazuri rare, iar messul nu poate suplini o convorbire directa, sau macar un telefon, cand auzi macar o inflexiune a vocii, de sti cand e gluma sau nu.
ah, da. emoticoane. cineva o data ma intreaba „zimi un emoticon care-si face semnul crucii de Doamne fereste”. m am amuzat atunci dar, apoi, mi am dat seama ca desi emoticoanele pot exprima uneori anumite gesturi pe care le faci in timpul unei conversatii, niciodata nu pot exprima totul.
si de-asta nu zic eu bancuri pe mess.
sunt si aspecte pozitive ale messului, normal. este adevarat ca orice problema s ar ivi prin intermediului messului poti sa i gasesti o rezolvare. ca tot pe mess poti sa mai stii daca mai traieste verisoara din Spania sau prietena plecata in Germania. ca e o oarecare forma de entertainment (pana devii addicted).
in concluzie nu pot spune nimic. e de bine, e de rau, depinde. oricum ideea nu e sa nu vorbim pe mess, ci sa vorbim cu cap, ca pe multi ii ia valu`. si de rau, ca nici nu recunosc. eu macar am trait „iluminismul”, si recunosc ca eram in larg de tot.

eh, dar messul tot mess ramane, nu? 🙂
3. podosu ioana | decembrie 15, 2007 la 1:56 pm

Iti poti imagina cum ar fi daca ai putea sa faci schimb de viata,de prieteni,de personalitate cu cineva,daca ai putea sa calatoresti prin viata altcuiva?Ai face asta daca ai avea ocazia?Messul iti poate da aceasta sansa si spun asta din propria experienta.
Mi s-a intamplat la un moment dat ca un prieten sa imi propuna sa facem schimb de listele de prieteni pe mess si,considerand ca e doar un joc,chiar am facut asta.Nu numai ca am cunoscut cu aceasta ocazie sute de persoane,dar cu multi dintre ei m-am si imprietenit,cu toate ca nu ii mai vazusem si nu mai vorbisem cu ei niciodata.
Iar cu privire la „a calatori prin viata altcuiva”,consider ca a intra pe mess cu id-ul altcuiva inseamna in fond a te pune in locul acelui cineva,furandu-i identitatea.
4. anaayana | decembrie 15, 2007 la 5:42 pm

Prea mulţi prieteni din lumea virtuală. Nu spun ca e un lucru rău numai că ei trebuie introduşi în real life iar relaţia să se dezvolte la fel de frumos. Altfel…pentru ce toate astea?
5. Schutzengel | decembrie 17, 2007 la 8:10 pm

Este total adevarat ce se scrie in acel citat…Nu cred ca mai folosim ceva pentru scopurile initiale,intotdeauna incercam sa le imbunatim si sa le facem cu aplicatii multiple..La fel si’n cazul messengerului:la inceput,toti foloseam mess-ul doar pentru a vorbi,a transmite vesti noi si lucruri asemanatoare,dar acum mess-ul este folosit pentru a asculta muzica(radio),pentru a te juca biliard,sah,poker,etc,pentru a vizualiza diverse chestii(in special la messenger 9),pentru a te exprima cu ajutorul emoticoanelor(fara vorbe!!) si altele 😛
Poate ca unule lucruri nu ar trebui sa-si schimbe functiile initiale..
6. dhanay(dana popescu) | decembrie 18, 2007 la 6:53 pm

Da,este dificil sa spui ceva concret,in definitiv suntem oameni si ne schimbam la cea mai mica adiere de vant!E cert ca in viata noastra cotdiana,in tumultul de noi tehnologii,comunicarea este unul dintre pilonii primordiali ai existentei,iar aceasta,comunicarea a fost inlesnita (am putea spune de un termen deja uzual)messenger-ul.Este o cale simpla de a comunica,de a uita distanta,de a fi aproape de ceilalti,de a cunoaste noi persoane,noi mentalitati.Sau poti utiliza alte activitati:sa obtii informatii,sa te joci,sa asculti muzica,sa ai o gama variata de optiuni.E „molipsitor”:la inceput limitezi timpul,iar apoi ramai uitat de timp in fata computerului,insa oare „…nothing else matters?”
7. dhanay(dana popescu) | decembrie 18, 2007 la 7:27 pm

Da ,este dificil sa spui ceva concret,in definitiv suntem oameni si ne schimbam la cea mai mica adiere de vant!E cert ca in viata noastra cotidiana,in tumultul de noi tehnologii,comunicarea este unul dintre pilonii primordiali ai existentei,iar aceasta,comunicarea a fost inlesnita(am putea spune de un termen deja uzual)messenger-ul.Este o cale simpla de a comunica,de a uita distanta,de a fi aproape de ceilalti,de a cunoaste noi persoane,noi mentalitati.Sau poti utiliza alte activitati:sa obtii informatii,sa te joci,sa asculti muzica,sa ai o gama variata de optiuni.E „molipsitor”:la inceput limitezi timpul,iar apoi ramai uitat de timp in fata computerului,insa oare”…nothing else matters?”
8. georgiana | decembrie 18, 2007 la 8:33 pm

citatul e ff bun..si reflecta realitatea! practic discutiile pe mess sunt niste aiureli..putem vb o ora intreaga cu cnv si cand ne uitam in arhiva nimic interesant…..timp pierdut. Sunt chiar enervante si mass-urile constante despre”ce crezi despre mn”….”ce ai face dak”….”dak nu dai ….moare mama ta” si tot felul de tampenii. messengerul ar putea fi considerat un telefon online, dar exista muuulte diferente.. de ex. nu suni pe cnv sa-i zici ”sal cmf?..eu bn…u?”, dar pe mess ai toata libertatea sa aberezi doar sa nu te plictisesti..As vrea sa gasesc un raspuns la intrebarea ” dc exista mass-uri cu teme idioate…?”‘ daca un mass sau o replica ar costa bani…cred ca am fi platit miliarde doar ca sa ”stam pe mess”. Exista si o parte buna a mess-ul :(( din fericire …poti cunoaste persoane extraordinare, poti face schimb de idei cu alti oameni ..fara sa le sti date personale, sa ne informam in legatura cu cv.
9. Monica | decembrie 19, 2007 la 8:05 am

Pentru mine messu’ chiar a insemnat ceva odata..8->…l-am descoperit acum vreo 2 ani(in vacanta)..si mi-am socat doua dintre prietenele cele mai bune..pentru ca veneau la mine aproape zilnic si facem o gramada de chestii care nu implicau calculatorul…era chiar distractie maxima .si puf ! dintr-o data ele intrau pe usa..eu stateam in fata calculatorului si le povesteam ce am vazut cu cine am vorbit si etc..ele nu erau asa interesate..dar mie mi se parea ceva nemaivazut..|dupa vreo 2 sapt de stat in fata calculatorului mi-am dat seama k imi lipsesc iesirile pe bd sau prin oras…unde totu’ e mai real…adik una’ e sa razi k idiotu’ singur in fata calculatorului si alta e sa razi cu gura pana la urechi cu prietenele in orash!
E aproape imposibil sa nu fi atras la inceput de mess….nu trebuie sa iti faci griji ca te balbai sau ca ai emotii sau ca respectivu iti vede figura fetei :|…+ca nu trebuie sa raspunzi imediat la ce iti spune celalalt 🙂 si k poti vorbi cu mai multe persoane in acelasi timp:)..astea sunt avataje..dezavantajele exista ca de obicei :)..dar nu asta ma preocupa…
10. fallen into grace | decembrie 19, 2007 la 9:19 am

Prima oara nu stiam ce e ala mess.

Apoi mi-am bagat internet.

Inca mai ieseam cu prietenii prin oras si foloseam si telefonul. Apoi cineva mi-a spus sa-mi instalez yahoo messenger.

L-am instalat. Nu era rau.

incetul cu incetul, am inceput sa descopar cat de minunat este. inca mai aveam conversatii obisnuite dar nimic nu se compara cu messul.

apoi am inceput s petrec din c in c mai moolt timp p mess si noomi mai aminteam koom arata prietenii mei dekt din pozele d l avatar.

in k00rand am ajoons s st@u 5 0r3 p zi p mess s tot n00 ma sat00ram. lol!!! :D:D:D:D:D:D:D:D:D

ak00m dAk Vr3aU s vD k00m nInG3 aFar@ m@ d00c p vReMeA.rO. dAk CnV vr s vB mAi m00lt q mn s d3a aDd l id-ul m3u d me$$: sKuMpA_67454343213. :*:*:*:*:*:*:* dAk av3tY kef d o bAtAi3 viRtuAla q b00lgari buZz me. :P:>:D:D:))=))))))))))
11. stupidfeelings | decembrie 20, 2007 la 8:27 am

totusi…pe mess sau pe hi5…incepi sa vorbesti cu persoane pe care le stii din vedere….din liceu….de prin oras…de oriunde…
si e adevarat…vorbesti ce vorbesti pe net….dar apoi….vine momentul in care vei zice….”bai..hai sa iesim p`afara!”…sau ceva de genu`:uite…eu ies pe afara…daca e sa ai chef sa vii…ma gasesti…[si ii zici unde]…”//si persoana respectiva va dori sa vada daca cum esti in realitate…daca esti la fel de amuzant/a….si chestii diferite…

pe unul dintre cei mai buni prieteni ai mei il stiu doar de pe mess si hi5…si bineinteles…ca ne vom intalni cat de curand….ptr ca ne stim de mult nu stiu cate luni….si vorbim des pe mess….si am patit chestii asemanatoare in anumite privinte….etc etc…

deci pana la urma…iti poti face prieteni pe mess…sau hi5…dar nu trebuie sa te izolezi de prietenii din viata de zi cu zi….ca sa stai cu nasu`n calculator….:)
12. Alinutza | decembrie 20, 2007 la 9:26 pm

prima data knd am auzit de mess habar nu aveam ce e.Apoi am realizat ce e si mi-am dat seam k e o metoda foarte buna de a vb q cineva.
Messul poate sa dea dependenta int-un fel te rupe de lumea reala.Preferi sa vi aksa sa te asezi in fata calculatorului si sa scri in loc sa te intalnesti q persoana resp. k sa vb.Pleci de la scoal si primul lucru pe care il zici este ” vb pe mess’.A devenit un obicei in viata unui copil care a descoperit messul.
In cazul meu nu este si ma gand cu groaza knd o sa devina si pt mine un obicei pt k sunt constienta k o sa devina.Acesta a fost si unul dintre motivele pt care refuzam sa-mi baga internetul: k sa nu petrec prea multe ore in fata messului.momentan ma pot controla, dar cine stie ce se va intampla in viitor?
13. wakewalking | decembrie 24, 2007 la 9:06 pm

parere numarul unu(pro) : messul mi-a redus considerabil facturile la telefoane (fix si mobil).
parere numarul doi(contra, dar nu messului…) : …ci a oamenilor care vorbesc pe mess cu necunoscuti – nu au viata.
corolar de la parere doi : podosu ioana nu are viata. trist.
parere trei : radem cu totii de ne cocosam la bancul ala cu: „-bah ninge afara! – da’ si mie linku!”, dar realitatea pe care o prezinta e deplorabila; fete in stare sa iti taie venele ca „el”, adica printul cu avatar editat superb in fotosop, le-a trimis douapuncteliniutahas in loc de douapunctesteluta, pustani care cred ca daca isi pun un messaj cu tenta emo o sa fie mai bagati in seama, linkuri care mai de care mai trendi pe la statusuri. Dumnezeule, stiti ce e aia natura? dar o carte? de cand nu ati mai iesit la o PLIMBARE, a nu se citi iesit la un bar sau in club sau la intalniri face to face cu tovarasii de mess? de cand nu ati mai citit altceva decat mailuri si bloguri, des ale unor persoane necunoscute? si mai sunt multe multe pe care le-ati putea face si pe care le pierdeti zi de zi, pentru mode derizorii…
parere numarul patru: stop for a moment and think about it.
14. Miky | decembrie 26, 2007 la 3:51 pm

Mess-ul…un lucru aproape indispensabil in ziua de azi…chiar si persoanele din mediul rural ajung sa foloseasca messengerul…poate de acasa..sau de la sali de internet, prieteni.etc. Important este ca mai toti folosim mess-ul. Dupa parerea mea, este un mijloc folositor atat de comunicare, cat si de ajutor. Ptr k pe messenger putem trimite mult mai usor anumite fisiere, poze, documente, referate sau alte lucruri necesare. Este folositor si util, dar utilizat cu moderatie. Pentru ca are si „efecte secundare”, daca putem spune asa. Fara sa vrem, poate crea dependenta. Cati dintre noi nu deschidem calculatorul, implicit messengerul dupa ce ajungem acasa? pur si simplu parca e mai bine knd vezi mess-ul deschis. Cine stie, peste ani, poate vor aparea alte mijloace de comunicare si mai moderne, tinand cont de faptul k tehnologia avanseaza incontinuu. Modele noi de calculatoare, windows, etc, apar aproape in fiecare an. Asadar, cine stie? Poate peste ani, mess-ul va fi doar o amintire..asa cum si Mirc-ul nu mai este asa de mult folosit fata de Messenger. Cei mai multi dintre noi, dupa parerea mea, prefera mess-ul.
15. MoMo | decembrie 27, 2007 la 10:57 am

Nu am fost niciodata in internet caffe-uri,cu toate k am internet acasa de un an sh jumatate.
Mai tin minte cand eram mai mica sh nu stiam nimic despre internet imi povesteau unii prieteni cum au cunoscut ei persoane interesante prin intermediul mirc-ului.Pe atunci imi doream sh eu sa vad macar o data cum e…acum cand am net acasa nici nu mai deschid mirc-ul…
16. morysetta | decembrie 27, 2007 la 4:40 pm

termenul de internet mi-a devenit cunoscut acu multzi ani…poate clasa a sasea….a saptea…dar nu prea aveam habar „cu ce se mananca” , stiam insa de internet-cafe-uri, a fost un an, cand eram mai mik, in care deja devenisem o figura cunoscuta a internet-cafe-urile, ore intregi pierdute in fatza unui ecran, ore si bani, tottul pt a vb pe mirc, o conversatie stupida pe vremea aceea , era doar amuzament.mi se cerea asl, si ce puteam sa zic 12 f bz…..neah…..18 f bz suna mai bine…. si incita interlocutoru la discutii matue crezand ca are in fatza o persoana matura.Apoi m-am „deconectat” pur si simplu de la internet….ani de zile nu am mai avut de-a face cu locurile de care eram dependenta.a reaparut insa de un an si ceva dependentza de net si m-am „logat” iar la fenomen…de ce nu?….era „trendy” sa ai net acasa….si sa vb pe mess…in loc sa-ti consumi creditul pe telefoane…Mi-am dat seama ca netul nu implica doar ore in sir, in fatza unui calculator, netul insemna in primul rand o legatura…si o forma de a stabili legaturi….ce-a mai importanta legatura de pe net s-a stabilit exact acum un an….intre mine si un baiat…legatura pur amicala…dar care implica un sentiment adanc de incredere si prietenie…cum potzi sa ai incredere intr-o persoan pe care ai vazut-o de 3 ori in viatza ta…uite ca potzi….si chestia asta insemna mult…mi-am creat un prieten care sti tot despre mine,…fiecare secret…fiecare nota…fiecare tampenie…orice idee naiva care mi-a strabatut mintea….e ca si cum firul de la net chiar ne-a conectat unul la ideiile celuilalt…si asa se intampla de un an …si nu ne-am certat niciodata…si pan la urma ce rost ar avea…se poate crede ca daca nu stii o persoana decat virtual…nu pui sentimente…nut-i pasa…nut e afecteaza daca intri in conflict cu ea…dar e ciudat si e minunat in acelasi timp cum doi oameni care de abia daca se saluta pe strada…..vazandu-se foarte rar…sunt prieteni desavarsitzi unul altuia….si cam asta insemna internet…si daca ar fi sa vorbesc despre tot ce insemna mi-ar lua pagini intregi….dar aceste randuri au fost rezumatul la ceea ce-i mai importatnt pt mn..
17. denisalex | decembrie 28, 2007 la 9:06 am

intr-adevar, acum mess-ul tine loc de orice mij de comunicare. Cand iti e greu sau te rusinezi sa-i zici cuiva ceva in fata folosesti mult mai bine messenger-ul. stiind ca e departe, nu te vede si nu te aude….Cunosc cazuri, care de altfel mi s-au intamplat si mie, ca pe mess sa vb mult si des cu o persoana iar la o intalnire nu mai ai entuziasmul de a-i povesti sau vorbi asa de mult.
sunt si persoane care folosesc mess-ul fara nevoie, mi se intampla si mie cand ma plictisesc in casa si nu mai am ce face (sau nu am chef de nimic). Dar in majoritatea timpului petrecut pe net eu intru cu un scop. Sunt diferite scopuri:
am o nelamurire si intreb pe altii
caut date si informatii
cer fisiere cu mar fi muzica, poze,,si altele.
parintii mei intra destul de des pe net. Mama are intrernet la servici si e mereu pe mess ,iar tata intra in fiecare seara cand vine de la servici.
Avem niste rude in stainatate cu care vorbim frecvent pe mess. este mult mai profitabil decat la telefon…acum putem sa vb mai mult, ne costa mai putin si , cu ajutorul camerei web, putem sa ne si vedem..
Am avut parte de o intamplare cu o colega. Am vrut sa stiu daca avem un prieten comun. I-am spus numele, i-am facut o descriere despre cum arata si ce-i place dar nu a recunoscut-o. doar cand i-am spus id-ul de mess mi-a zis ca o cunoaste.
(denisa pasoiu 9 f)
18. Catylina | decembrie 28, 2007 la 12:46 pm

Imi aduc aminte cand nu aveam net si ma rugam de parintii mei sa ma lase la internet caffe , iar ei imi spuneau ca nu am voie fiindca le era frica de tiganii ce frecventau acele locuri. Iar acum am si eu net acasa si chiar m-am plictisit de el , nici nu mai stiu c ma atragea asa de mult!
19. Tonia | decembrie 28, 2007 la 8:12 pm

Cred ca fascinatia messengerului vine din minunea ca poti comunica tot timpul cu alte persoane. Practic, mess-ul te hraneste cu iluzia ca esti langa celalalt, cand de fapt el “ucide” comunicarea. De abia dupa un anumit timp, realizezi ca nu te poti exprima cum ai vrea, ca uneori nu esti inteles. Mai mult, noi insine alegem messengerul pentru anumite conversatii, intrucat am ajuns “sa ne fie rusine” sa le purtam fata in fata.
20. mircea | ianuarie 3, 2008 la 12:09 pm

A:ai vazut ma la stiri s-a spanzurat ala de mouse…
M:da ma…ce ori nu ai primit mass-ul ala de la me…”strangem fonduri pentru a invia un om..dak nu trimiti mesajul asta la toti din lista…te omoram pe tine”
😛
21. alexootza | ianuarie 3, 2008 la 3:59 pm

intr-adevar messu a devenit acum principalulu mijloc de comunicare.Eu de exempu vorbesc mai des cu o prietena de la tara prin intermediul mess-ului.Acum vorbesc ore intregi pe mes cu persoane cu care atunci cand ma intalneam nu vorbeam decat 5 min.
mi-am bagat netu xe curand si de aceea pote sunt putin mai atrasa de el in comparatie cu al;te persoane .da pot sa spun ca am inceput deja sa ma plictisesc de aceeasi rutina sa vreau cv nou sa vreau altceva si cred ca daca acum deschid doar cateva ore p zi calculatorul pt net in scurt timp poate ca nu o sa-l mai deschid prea des
22. downtownjesus | ianuarie 3, 2008 la 7:49 pm

inainte de toate, se remarca genialul comment a lu’ fallen into grace. sugestiv…
stiu io niste experiente cu schimbul de liste de mess ale dracului de triste atunci, si chiar si acum. da’ nu vi le zic, ca mi-e rusine.
da, am uitat de jocurile alea destepte, multyplayer or whatever. fifa, world of warcraft, puzzle pirates si alte cele. nu stiu cum sunteti voi, eu respect creatorii acestor jocuri cu toata puterea fiintei mele (trebuie sa fie foarte inteligenti, pe bune :|), dar imi amintesc si acum de cele 6-7 luni (nu mai stiu cate) in care nu iesea afara pt ca se juca…da, e si asta un mod de evadare, ma refer la jocuri, dar Doamne cat m-a durut pe mine. io n-as putea. internet la munca si la plictiseala, cand chiar n-ai ce face. dar sa lasi prieteni, carti, copaci si anotimpuri sa treaca pe langa tine ca sa te joci nu stiu ce noutate de joc sau sa vezi ce poze isi mai pune cutare pe hai cinci…trist.
si dupa wakewalking, nu mai am chef sa va mai citesc commenturile. 🙂 asta e. daca ati sti voi ce frumos e crangul, dar nu asta cu alei in care va duceti voi, ci ala adevarat, ala indepartat, fara alei si fara canapele, daca ati sti voi cata istorie e in dumbrava si cate ati avea de invatat dintr-o zi cu soare petrecuta acolo, daca ati avea curiozitatea sa luati cealalta parte a parcului tineretului, aia cu conacul, nu asta cu skate-park-ul pe care il tociti toata vara, daca ati avea deschiderea sufleteasca sa ascultati o chitara intr-o dupa-amiaza verde de primavara tarzie, cu soarele in ochi si asezati pe asfalt, daca ati putea sa luati o frunza si s-o vedeti ingalbenindu-se, daca ati putea zambi dimineata aerului tare si rece de toamna si lunii care se mai zareste inca intr-un colt, daca ati putea iubi o simpla suvita de fum de tigara, care inchide in ea un colt de fericire simpla si calma…ati fi aerieni si fericiti. frumoasa ar fi lumea atunci si pt voi…
si acum…nu stiu daca mai comentez…va mai citesc, da’ nu stiu daca va mai comentez. oricum, pt orice eventualitate, mi-a placut ce am facut aici.
23. bobo | ianuarie 4, 2008 la 9:00 pm

messenger …. mda .pai pt mn messengeru e chestia aia care sta mereu deschisa in dreapta ecranului .E ca un fel gardian de la scoala… de obicei nu’ti foloseste la nimik (sta degeaba),uneori te enerveaza (cand nu-si face treaba bn sau nu crezi tu ca si-o face bine) si cu ocazii speciale mai ai nevoie d el.in viatza este BINE sa fii dependent d minim 2 lucruri si cred ca pentru multi messengeru reprezinta una din aceste dependete si nu cred ca este un lucru asa de rau .oricat de …needucati (ca sa nu zic retarzi) ar fi prietenii din lista este imposibil sa nu afli ceva (sincer as vrea sa vad p cnva incercand sa discute cu o tigara ,o cana de cafea sau mai rau drogori).pe messenger esti ca intr’o sala plina de oameni (observati „ca”‘ul acela care semnifica o comparatie (imperfecta:d) –messengerul nu este exact ca si cand ai fi intr’o sala de oameni.exista avantaje si dezavantaje .poti sa alegi cu cine vorbejti dar nu ai senzatia unei conversatii face to face (adik yo mai am nevoie d inca vreo 500 d emoticonuri ca sa ma exprim cat d cat real) sunt putin nesimtit si n’am citit ce’a scris lumea inainte mea .sper sa nu ma fi repetat .be happy si sa-mi dati buzz cand intrati p mes:p
24. Mona | ianuarie 5, 2008 la 10:02 pm

Mi-aduc aminte de vremurile in care intram nerabdatoare pe mess in jurul orei 21, stateam foarte stresata sa nu ma prinda parintii (aveam dial-up, se platea cu ora) si participam la cateva conversatii inutile ce se prelungeau in cele mai multe din cazuri in jurul orei 00. Mi-i imaginam pe cei care pot sta pe mess toata ziua ca fiind fericitii pamantului, iar despre mine aveam senzatia ca n-o sa am parte niciodata de aceasta „placere”. Cu timpul, schimbandu-mi conexiunea (acum puteam sta in sfarsit cat pofteam), presupusa placere a inceput sa dispara, daca stau sa ma gandesc bine, n-a durat decat cateva zile, ulterior devenind rutina, ceva extraordinar de banal. Cand deschid calculatorul, prima grija e sa intru pe mess. Si cateodata merge degeaba, recunosc.
25. oana haram | ianuarie 7, 2008 la 7:55 pm

in generala aproape toti colegi mei aveau net si vroiam si eu dar tata a zis ca imi baga cand intru la liceu
acum vorebesc cu colegi si cu fosti colegi mult mai usor
prin intermediul mess_ului am cunoscut multe persoane
26. Andrei CATOIU | ianuarie 8, 2008 la 7:53 am

messul e un mod din ce in ce mai folosit de comunicare la romani. dar unii abuza prin massurile de genul: ” sunt gheoghe dracu, directorul yahoo, si vreau sa inchid messul din cauza numarului mare de utilizatori”. Userii care trimit astfel de mesaje nu gandesc ca yahoo este o sursa de profit pentru yahoo din cauza reclamelor care le face!
27. Alinutza | ianuarie 8, 2008 la 4:08 pm

Logic k e mult mai usor sa-ti deschizi sentimentele in fata unui monitor. Nu obs reactia celuilalt si tu poti sa aberezi acolo k el te asculta . Nu are ce face.Intr-un fel nu e bn k astfel curajul de a spune lucrurile in fata cuiva, sa te uiti in ochii lui, dispare.Eu sunt mult mai deschisa pe mess decat in viata de zi cu zi.
28. awaken141 | ianuarie 13, 2008 la 12:42 pm

primul `emoticon`, desi nu eraun emoticon in adevaratul sens al cuvantului…era doar : si P , si nu era nicio legatura intre un omuletz si o limba si un doua puncte si o litera…si de cat timp a fost nevoie pt a descoperi ce inseamna ( :-…si unde mai pui ca am doar office 2003?;))
29. Adina | ianuarie 19, 2008 la 6:24 pm

Sa intru pe mess este deja o deprindere, nici nu imi dau seama cand il deschid.
30. carstian | ianuarie 20, 2008 la 10:20 am

Totul este ok.Asa mai vei cunoaste si alti oamenii.
31. ruxandra giurea | ianuarie 21, 2008 la 12:29 pm

mess-ul este o modalitate de a vorbi cu prietenii atunci cand ei nu sunt langa tine si nici nu ai credit ca sa-i suni.vorbesc pe mess cam 5 ore pe saptamana,atat de putin pentru ca nu am net acasa,daca il aveam probabil ca as fi vorbit mult mai mult,de fapt,sigur as vorbi muuuult mai mult!mi se intampla deseori ca sa folosesc prescurtarile de la mess si in vorbirea uzuala,sau la scoala cand ni se preda o anumita lectie ,din obisnuinta…
32. carstian | ianuarie 28, 2008 la 5:55 pm

qQS
33. carstian | ianuarie 28, 2008 la 5:56 pm

Super tare!!!!
34. ruxandra giurea | februarie 18, 2008 la 2:54 pm

eu cred ca messul e pana la urma un lucru bun,chiar si internetul(informatie rapida la orice ora).am observat ca multi se lauda cu numarul de id-uri pe care le au in lista.cu cate ai mai multe ,cu atat e mai cool si esti mai cunoscut…..(de parca cunosti toate persoanele ale caror id-uri le ai) FITZE!!!!!!!
35. roxana buga | februarie 18, 2008 la 3:21 pm

Prima mea adresa de mess am avut-o in clasa a IX-a si nici macar nu mi-am facut-o eu,ci un prieten pentru ca ,dupa cum spunea el asa vom putea comunica mai usor si mai ieftin.Pentru ca singurele lucruri pe care le auzisem despre mess erau de la fratele meu mai mare (kre devenise aproape dependent intrucat chiulea de la ore pentru a merge la net) ,m-am descurcat destul de greu la inceput.Nici macar nu eram obisnuita sa scriu la calculator.Singura adresa pe care o aveam era a pritenului care imi facuse id-ul si cum nu mai tinem legatura am considerat ca nu mai are rost sa mai pastrez acel id.De atunci nu mai vorbesc pe mess.Daca vreau sa vorbesc cu cineva imi este mai usor sa dau mesaje sau sa sun(150 minute si 100 mesaje imi ajung cam o saptamana,dar ma descurc eu………..)
36. Ditza | februarie 19, 2008 la 11:22 am

knd am intrat la liceu haber nu aveam ce este acela mess…..si nu mi-e jena sa o spun, dar nici nu suport oamenii care stau ore in sir pe mess, cu toate ca iti faci prieteni noi, intre tine si celalalt va fi mereu o bariera, deoarece nu stii cu adevarat ce simte……………
37. misteriousx | februarie 22, 2008 la 9:48 am

heh, la fel si eu eram inebunita dupa messnger si internet, ma rugam de mama sa imi dea bani ca sa ma duc in net caffe, am ajuns si eu akuma sa am serviciu , sa am net, sa am net si acasa, si pe telefon, sincer nu il mai suporttttttttt:D:D:D cred ca stau vreo 20 de minute pe mess pe zi:)
38. andreea | aprilie 14, 2008 la 5:45 pm

Mess…cel mai usor mod de a comunica,pe timp nelimitat,…si …cel mai ieftin:D. Pe mess vorbesti cat vrei,cu cine vrei si despre ce vrei. nu ca in realitate nu este posibil,dar p mess mai poti minti atunci knd nu ai webu deschis,p knd in realitate fiecare gest,dak nu il poti ascunde…te tradeaza.
Messul este cea mai buna cale d a comunica q prietenii,d oriunde ar fii ei.Astfel poti pastra relatii de prietenie.Si cei kre s despart p mess,sunt lasi,pt k nu au curajul s spuna in fata ceea ce vor.
39. sin | aprilie 16, 2008 la 7:05 pm

pentru mine messengerul reprezinta cea mai usoara cale de a comunica cu prietenii!el reprezinta o modalitate ieftina si eficienta de a comunica cu ceilalti!pe cate avantaje confera pe atatea dezavantaje prezinta acest program lansat de yahoo!astfel noi putem deveni dependenti de el!cu toate ca in anumite momente nu avem nevoie de el practic nu ne putem dezlipi din fata monitorului si mai stam in speranta ca vom gasi un subiect de discutie!in general am cuvinte de lauda deoarece eu consider ca pe mine messu nu ma facut dependent!
40. Mihaela | mai 11, 2008 la 2:44 pm

Toata lumea spune ca netul este o modalitate de a comunica mai usor, de a cunoaste lume etc. In acelasi timp, toti suntem constienti ca este si ca un drog de care nu ne putem debarasa, pe care nu putem sa incetam sa il mai luam. Nu generalizez insa. Exista oameni care nu sunt dependenti, oameni care nu mai sunt , care au reusit sa scape de acest drog, dar si oameni care nu vor sa o faca. Se complac in aceasta situatie, desi sunt constienti de daunele morale si nu numai la care duce netul. Pentru ca nu mereu ne ajuta. Stam atintiti in fata unui calculator, in fata unui obiect in fond, nu avem acelasi tip de contact cu oamenii, suntem deconectati de tot ceea ce inseamna „real world”. M-am intrebat deseori daca nu voi regreta ca uneori petrec mai mult timp in fata calculatorului decat cu fratele meu de exemplu, care vine la mine si parca cerseste dragoste si atentie, intrebandu-ma cand voi vorbi cu el, iar eu ii zic mereu ca am treaba dar ca ii promit ca o s vb cat de curand. Ei bine am reusit sa trec cat de cat peste perioada aia in care cum veneam de la scoala dadeam drumul la calculator, in care ma culcam tarziu fara sa am vreun motiv anume si lista poate continua. Avem o viata de trait care nu sta atarnata intr-un calculator, ci in oameni REALI, in natura, in calatorii, in lucrurile alea simple carora nu le dam nici cea mai mica importanta. Din pacate, mai avem si probleme, care cu siguranta devin mai greu de abordat daca nu intram in lumea reala.